Despre toleranță

Este o idee pe care o tot vântură dl. Președinte Iohannis, că trebuie să fim toleranți cu minoritatea homosexuală. A tolera înseamnă, conform DEX 2009: A îngădui, a permite o situație, un fapt (nepermis); a trece cu vederea. ♦ A admite, a suporta.

În acest sens, îi tolerăm pe homosexuali. Nu mi se pare firesc să nu angajezi pe cineva, sau să îl prejudiciezi în vreun alt fel, pentru că este homosexual.

Dar tot atât de puțin admisibil este să pretinzi că homosexualitatea este o normalitate. Sigur că într-un timp care relativizează totul, poți să propagi cele mai aberante idei. Poate chiar să devină o modă.

Găsesc că propunerea Coaliției pentru Familie (de a trece în Constituție faptul că familia este bazată pe uniunea dintre un bărbat și o femeie) este ceva de bun-simț. Nu trebuie justificări filosofice pentru asta, cum nu trebuie să argumentăm nici că e cerul albastru.

Asta nu înseamnă că persoanele gay nu pot trăi cum vor ele, dar în afara noțiunii de familie, și implicit de adopție a unor copii. (Aici, în general, e o discuție mai amplă: sigur că nu e bine nici ca acești copii să rămână în grija statului. Dar această problemă delicată merită dezbătută mai pe larg.)

Dacă eliminăm această limită a bunului-simț, atunci putem afirma orice: De ce nu ar fi posibilă căsătoria a 3 sau mai multe persoane, dacă se iubesc? Sau a fratelui cu sora, sau chiar cu părinții?

Fapt este că o familie se întemeiază nu numai pe dragoste trupească, ci pe o polaritate care permite apariția vieții: masculin-feminin. Dacă tolerăm cuplurile de homosexuali nu înseamnă că trebuie să le acordăm aceleași drepturi, întrucât ele nu decurg dintr-o realitate a vieții, ci sunt un construct pur abstract al societății noastre.

De ce să vă feriți de Atlassib

Condiții de transport:
- În general, presupunând că șoferul e ok, veți avea de răbdat ceilalți pasageri. E greu să nu dai, într-un autobuz întreg, peste niște golani care-și strigă problemele în tot autobuzul. De exemplu, să ceară șoferului să oprească, pentru că ei mor de sete sau de foame (prea proști ca să se aprovizioneze din timp).
- Din cauză că Atlassib-ul duce și colete, se întâmplă să-i oprească poliția în străinătate și să-i controleze câte o oră-două, dacă toate coletele respectă normele. Timp de întârziere pentru călători.
- De multe ori, pauzele de 15 minute nu îți ajung să mergi la wc, fiindcă opresc în parcări aglomerate, unde e mereu coadă la toaletă. Depinde și cât de înțelegător e șoferul. Am auzit cazuri în care au lăsat pur și simplu oameni în drum, pentru că nu s-au întors la timp.
- Dacă vrei cumva să îți anulezi biletul, chiar și din timp, te penalizează cu 20% (30% din retur, dacă era dus-întors). Alegeți orice altă companie, ca să nu vă faceți nervi. Sunt unele care, pentru 100 euro, să zicem, România-Germania, vă preiau de la adresă și vă duc la adresă.

Poșta Atlassib:
- De regulă, ajung în condiții bune, dar se întâmplă să șutească băieții din magazie câte ceva, ce le pică la mână.
- NU trimiteți sub nicio formă lucruri de valoare! Dacă dispare ceva, veți aștepta luni în șir răspuns la reclamație.
- Avantajul este că pachetele ajung în cca 3 zile, cu costuri minime. Dezavantajul: Este o loterie, dacă ajung întregi sau nu.